Frică, anxietate, depresie? Cale de ieșire din criză!

359
félelem, szorongás

„Relaxați-vă, nu vă stresați” – putem auzi frecvent îndrumări simple adresate persoanelor care suferă de anxietate. „Nu vedeți totul în negru” – un alt sfat tipic pe care mulți, nici dacă vor, nu-l pot asculta. Oare când sunt justificate sentimentele de frică și anxietate? Și când putem considera depresia patologică?

Dacă abordăm subiectul dintr-o perspectivă evoluționistă, putem spune că fiecare emoție are funcția ei. Frica și tristețea sunt printre cele șase emoții umane de bază. Aceste sentimente cresc șansele de supraviețuire ale unei persoane prin obținerea celui mai adecvat răspuns la un eveniment. Fără teamă, de exemplu, cu greu am putea evita situații de viață periculoase, în timp ce tristețea ajută la procesarea unei pierderi, iar funcția sa socială este să primim sprijin emoțional și să fim consolați. Însă aceste sentimente ne pot copleși într-o formă atât de extremă, încât își pierd complet funcția evolutivă și socială. O persoană deprimată își deteriorează definitiv imaginea de sine, își evaluează negativ experiențele și își vede viitorul în mod negativ. De asemenea, în cazul tulburărilor de anxietate generalizată, experimentăm anxietate excesivă nu numai în situații justificate, ci –  conform definițiilor – timp de cel puțin o jumătate de an. În cazul acestor stări sfaturile asemănătoare cu cele de mai sus nu funcționează deloc, deoarece persoanele care suferă de aceste stări de spirit, de cele mai multe ori nu găsesc nicicum ieșirea din umbră.

Din păcate, noi, ungurii, suntem implicați în aceste fenomene într-un grad semnificativ. Potrivit unui sondaj Eurostat realizat în 2017, suntem leaderi în Uniune Europeană cu o proporție de 10,5% a oamenilor care suferă de depresie [1], însă proporția de 17,7% a ungurilor anxioși este, de asemenea, un record internațional. [2] În cazuri mai severe, implicarea unui specialist este cu siguranță justificată, deoarece 5-10% din persoanele care prezintă episoade depresive majore mor în urma sinuciderii [3], iar anxietatea poate duce, de asemenea, la fobii și atacuri de panică.

Cu toate acestea, atât în cazul anxietății ușoare, cât și în cazul depresiei minore, poate merita considerarea unor terapii alternative înainte de a lua medicamente. Deși medicamentele pot reprezenta remedii rapide și în multe cazuri de durată, un studiu din anul 2019 [4] a constatat că renunțarea la cele mai folosite așa-numite antidepresive SSRI provoacă simptome de sevraj mult mai severe decât cele indicate în instrucțiunile de utilizare. Mai mult de jumătate dintre subiecți au prezentat simptome de sevraj după renunțare la medicament, pe care 45% din aceștia le-au considerat severe. Un sfert dintre cei care au renunțat la antidepresive au suferit simptome de sevraj, cum ar fi tremuri, schimbări de dispoziție, halucinații sau chiar gânduri de suicid mai mult de trei luni. Nu prea este nevoie de mai multe motive pentru a considera aceste medicamente doar ca o ultimă soluție.

Dar ce mai putem face dacă am efectuat deja exerciții fizice regulate, terapie cu lumină, am administrat acid folic (forma biologic activă a acestuia este L-metilfolat) și sunătoare și încă nu am obținut rezultatul dorit?  

În caz de anxietate, ar merita să încercăm una dintre substanțele active ale ceaiului verde, aminoacidul numit L-teanină, care în același timp calmează și contribuie la creșterea puterii de concentrare. Spre deosebire de majoritatea medicamentelor anti-anxietate, L-teanina nu numai că nu favorizează instalarea amorțelii, ci chiar ajută la concentrare și memorizare.

Iar în caz de letargie și depresie, mulți favorizează un neurotransmițător numit 5-HTP, care funcționează prin mecanismul de acțiune opus antidepresivelor cunoscute: în timp ce medicamentele SSRI inhibă recaptarea serotoninei în creier, 5-HTP care se produce în mod natural se transformă în serotonină, îmbunătățind astfel starea de spirit generală.

Și dacă căutați o soluție 2 în 1, răspunsul este clar CBD. O revizuire din 2014 [5] a arătat că CBD poate avea efecte de durată asupra tulburărilor mentale în aceste două domenii. Iar utilizatorii știu exact acest lucru! În SUA există în mod regulat sondaje privind cele mai frecvente funcții de aplicare a CBD. În sondajul din acest an [6], anxietatea și stresul s-au clasat pe locul doi după durere: jumătate dintre respondenți folosesc CBD pentru asta, în timp ce un sfert îl folosesc pentru a trata simptomele depresive.

Ingredientul canabisului care nu modifică conștiința este cunoscut în primul rând pentru atenuarea efectelor THC: în timp ce după consumul canabisului cu THC ridicat mulți devin încordați și chiar prezintă simptome psihotice, CBD ameliorează anxietatea datorită efectului său antipsihotic. Încă din anii ’90, s-a demonstrat că CBD poate fi eficientă în reducerea anxietății, iar numărul dovezilor este în continuă creștere. Într-un studiu publicat anul trecut, aproape 80% dintre subiecți au prezentat o reducere a anxietății datorită CBD. [7] Un studiu publicat în iunie a acestui an [8] a constatat că CBD a fost eficientă în cazul unui adolescent care suferă de depresie, fobie socială și tulburări multiple privind consumul de diferite substanțe.

Astfel, CBD se dovedește a fi eficient și în cazul depresiei. Un experiment efectuat pe șoareci în anul 2018 [9] a constatat că CBD este un antidepresiv cu acțiune rapidă după ce a provocat schimbări biochimice benefice în creier încă la jumătate de oră după administrare. În același an, a fost realizat un studiu [10] care a arătat că CBD este eficient în tratarea depresiei cauzate de stres și îmbunătățește starea de spirit prin efectul său asupra producției de serotonină.

În timp ce în cazul unor stări severe este importantă implicarea unui profesionist, în cazul apariției unor stări de depresie sau în cazul depresiei recurente sau a anxietății, puteți încerca liniștit CBD!

Note:
[3] 6. Rihmer Z, Döme P. Major Mood Disorders and Suicidal Behavior. In: O’Connor RC; Pirkis J. The International Handbook of Suicide Prevention, 2016. pp. 207–14.